Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 1 Durata creşterii coarnelor cerbului comun este de:

A) 60 - 70 zile;

B) 90 – 100 zile;

C) 120 – 130 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 2 Împerecherea cerbului comun se desfăşoară în perioada:

A) septembrie – octombrie;

B) iulie – august;

C) noiembrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 3 Aprecierea vârstei cerbului împuşcat se poate face după:

A) dentiţie;

B) mărimea copitelor;

C) greutatea craniului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 4 Aprecierea vârstei cerbului viu se poate face după:

A) forma capului;

B) forma corpului şi comportamentul animalului pe teren;

C) culoarea părului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 5 Biotopul favorabil cerbului comun este reprezentat de:

A) zona de câmpie cu monoculturi;

B) pădurile de foioase sau de amestec de foioase şi răşinoase de mare întindere;

C) stepa.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 6 Longevitatea cerbului comun este de:

A) aproximativ 10 ani;

B) aproximativ 15 ani;

C) aproximativ 20 de ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 7 Constituirea cârdurilor de cerbi comuni are loc în perioada:

A) martie-iunie;

B) iulie - august;

C) octombrie-noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 8 Activitatea cerbului comun are caracter preponderent:

A) diurn;

B) nocturn;

C) crepuscular şi auroral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 9 Prădătorul cel mai important al cerbului comun este:

A) ursul;

B) râsul;

C) lupul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 10 Care este perioada în care îşi leapadă coarnele cerbul comun, matur?

A) decembrie-ianuarie;

B) septembrie-octombrie;

C) februarie-martie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 11 Cerbul comun năpârleşte:

A) numai primăvara;

B) numai toamna;

C) atât primăvara cât şi toamna.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 12 Dimorfismul sexual la cerbul comun este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 13 “Raza lupului” apare la :

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 14 La care dintre următoarele specii este evident dimorfismul sexual ?

A) urs;

B) cerb;

C) lup.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 15 Care este perioada de fătare a ciutelor de cerb comun ?

A) martie - aprilie;

B) aprilie - mai;

C) mai – iunie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 16 Care este durata gestaţiei la ciutele de cerb comun?

A) 28 de săptămâni;

B) 34 de săptămâni;

C) 40 de săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 17 Puiul de cerb comun cu vârsta până în 10 luni este denumit:

A) cerbulean sau junincă, după caz;

B) viţel sau viţea, după caz;

C) ied sau iadă, după caz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 18 Ce se înţelege prin “locul de culcuş“ al cerbului?

A) locul în care se ascunde în caz de pericol;

B) locul unde se odihneşte şi rumegă în timpul zilei;

C) locul unde doarme în timpul nopţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 19 După perioada de boncănit, cerbii bătrâni:

A) continuă să conducă cârdurile de boncănit constituite;

B) se integrează în cârdurile de iernat ale cerbilor tineri;

C) se retrag în locuri mai puţin accesibile unde trăiesc izolaţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 20 Ce sunt scăldătorile cerbilor ?

A) mocirle în care au obiceiul de a se scălda în perioada boncănitului;

B) ape curgătoare în care se răcoresc în zilele călduroase;

C) lacuri alpine în care se scaldă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 21 Cu ce se hrănesc natural cerbii în timpul iernii?

A) cu tuberculi;

B) cu frunze uscate de arbori;

C) cu lujeri, muguri, coajă de arbori.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 22

Apreciaţi care dintre trofeele de cerb comun prezentate este de selecţie:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 23

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) lupului?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 4.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 24

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) ochiului?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 2;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 25

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) de gheţuri?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 26

Care dintre ramurile trofeului prezentat poartă denumirea de ramura (raza) mijlocie?

A) nr. 1;

B) nr. 2;

C) nr. 3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 27 Unde este situată rozeta la coarnele de cerb comun:

A) la baza prăjinei;

B) la baza ramurei mijlocii;

C) la baza coroanei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 28 Ce se întelege prin fenomenul de homocromie la viţelul de cerb comun:

A) prezenţa petelor de culoare mai deschisă pe blană în primele 3 luni de viaţă;

B) lipsa mirosului specific în primele două săptămâni de viaţă;

C) faptul că nu deosebeşte culorile în primele două săptămâni de viaţă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 29 Greutatea cerbului comun la apogeu este în medie de:

A) 250 kg;

B) 180 kg;

C) 140 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 30 Iarna, cerbul comun are blana de culoare:

A) brun - roşcată;

B) brun închis – cenuşie;

C) brună, cu pete albe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 31 Vara, cerbul comun are blana de culoare:

A) brun - roşcată;

B) brun închis – cenuşie;

C) brună cu pete albe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 32 Trofeul de cerb comun atinge apogeul la:

A) 8 – 10 ani;

B) 11 – 13 ani;

C) 14 – 16 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 33 Cerbii comuni intră în regres, inclusiv în privinţa trofeului, după:

A) 10-11 ani;

B) 11-12 ani;

C) 13-14 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 34 Excrementele de cerb comun mascul se deosebesc de cele de ciută, în primul rând ca:

A) mărime;

B) formă;

C) culoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 35 Cerbul comun se întâlneşte în România:

A) de la câmpie până în golul de munte;

B) doar la deal şi la munte;

C) numai la munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 36 Cârdurile de cerb comun, la boncănit, sunt formate de regulă din:

A) 2-3 masculi dominanţi şi mai multe ciute;

B) un mascul dominant şi mai multe ciute;

C) un mascul dominant şi o ciută.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 37 Boncănitul la cerbul comun începe, de regulă, mai devreme la:

A) câmpie;

B) deal;

C) munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 38 Viţelul de cerb comun prezintă, în primele luni de viaţă, fenomenul de homocromie?

A) da;

B) nu;

C) doar unele exemplare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 39 Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia cerb comun, deşi au o dezvoltare corporală normală?

A) suliţarii de un an şi jumătate;

B) furcarii de doi ani şi jumătate;

C) cerbii adulţi care au ajuns la apogeu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 40 Ritualul de împerechere la cerb comun poartă denumirea de:

A) boncănit;

B) gonit;

C) alergat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 41 Ce se întelege printr-un “cerb de 14 impar” ?

A) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 7 ramuri;

B) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri iar pe celălalt corn 8 ramuri;

C) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 7 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 42 Ce se întelege printr-un “cerb de 16 par” ?

A) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn mai puţin de 8 ramuri;

B) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri iar pe celălalt corn tot 8 ramuri;

C) Cerb comun al cărui trofeu prezintă pe un corn 8 ramuri indiferent de numărul ramurilor de pe celalalt corn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 43 Vârsta la care coarnele cerbului lopătar ating dezvoltarea maximă este de:

A) 5 – 6 ani;

B) 9 - 10 ani;

C) 14 - 16 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 44 Maturitatea sexuală a ciutei de lopătar este atinsă la vârsta de:

A) 1 an şi 5 luni;

B) la 2 ani şi 3 luni;

C) la 3 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 45 Perioada de împerechere a cerbului lopătar este:

A) octombrie – noiembrie;

B) august – septembrie;

C) ianuarie - februarie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 46 Ciuta de lopătar fată în perioada:

A) mai - iunie;

B) februarie - martie;

C) martie-mai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 47 Biotopul favorabil cerbului lopătar îl reprezintă:

A) pădurile de răşinoase de mare întindere;

B) pădurile de amestec de foioase şi răşinoase din zona montană;

C) pădurile de foioase de întindere mică intercalate cu terenuri agricole din zona de şes şi coline.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 48 Longevitatea cerbului lopătar este de:

A) 10 – 12 ani;

B) 14 – 16 ani;

C) 20 – 25 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 49 Cum este boncănitul cerbului lopătar comparativ cu cel al cerbului comun?

A) este mai puternic şi mai melodios;

B) este mai intens şi mai modulat;

C) este mai slab şi mai monoton.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 50 Cât durează gestaţia la femelele de cerb lopătar?

A) 45 de săptămâni;

B) 24 de săptămâni;

C) 33 de săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 51 Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai puţin pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 52 În cazul cerbilor lopătari boncănesc:

A) numai masculii;

B) atât masculii cât şi femelele;

C) numai femelele.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 53 Cornul de cerb lopătar dezvoltat normal, poate avea cel mult

A) două ramuri şi o lopată;

B) două ramuri şi două lopeţi;

C) trei ramuri şi o lopată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 54 Care dintre următoarele specii de cervide are coada cea mai lungă?

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 55 Greutatea cerbului lopătar la apogeu este în medie de:

A) 50 kg;

B) 70 kg;

C) 100 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 56 Pentru cerbul lopătar din România, sunt propice biotopurile din:

A) zona de joasă altitudine;

B) zona de dealuri înalte;

C) zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 57 La care dintre speciile de cervide este caracteristic faptul că majoritatea exemplarelor prezintă vara pete albe pe părţile laterale ale corpului şi pe spate?

A) cerbul lopătar;

B) cerbul comun;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 58 Căderea coarnelor masculului de cerb lopătar cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în luna:

A) februarie;

B) aprilie;

C) decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 59 În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de lopătar?

A) Subcarpaţii Getici;

B) Câmpia Olteniei;

C) Câmpia de Vest.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 60 Durata creşterii coarnelor căpriorului este de:

A) 60 zile;

B) 80 – 90 zile;

C) 120 – 130 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 61 Căderea coarnelor masculului de căprior cu vârsta mai mare de 2 ani are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 62 Căderea primei serii de coarne (fără rozetă) la masculul de căprior are loc de obicei în luna:

A) februarie;

B) noiembrie;

C) septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 63 Împerecherea căpriorului se desfăşoară de regula în perioada:

A) iulie – august;

B) mai – iunie;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 64 Aprecierea vârstei căpriorului împuşcat se poate face:

A) după dentiţie;

B) după mărimea copitelor;

C) după greutatea craniului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 65 Aprecierea vârstei căpriorului viu se poate face:

A) după forma corpului şi comportament;

B) după forma şi mărimea coarnelor;

C) după culoarea blănii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 66 Biotopul favorabil căpriorului este reprezentat de:

A) trupuri mici de pădure din zona de câmpie şi deal;

B) păduri întinse de foioase;

C) păduri întinse de răşinoase.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 67 Longevitatea căpriorului este de aproximativ:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) 15 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 68 Constituirea cârdurilor de căpriori are loc în perioada:

A) martie-iunie;

B) august-septembrie;

C) octombrie-noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 69 Prădătorii cei mai importanţi al căpriorului în zona de munte şi dealuri înalte sunt:

A) ursul şi lupul;

B) şacalul şi râsul;

C) lupul şi râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 70 Prădătorii cei mai importanţi ai căpriorului în zona de câmpie sunt:

A) mistreţul şi pisica sălbatică;

B) râsul şi şacalul;

C) vulpea, şacalul şi câinii hoinari.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 71 Dimorfismul sexual la căprior este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 72 Maximul dezvoltării coarnelor la căprior este atins la vârsta de:

A) 5 – 8 ani;

B) 2-4 ani;

C) 9-12 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 73 Femela de căprior ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:

A) 2 ani;

B) 3 ani;

C) 1 an şi 2 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 74 La căprior, coarnele reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie a craniului;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 75 La căprior, coarnele cu perucă reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 76 La căprior, apariţia coarnelor cu perucă reprezintă efectul:

A) adaptării la condiţiile de mediu;

B) castrării sau lezării testiculelor;

C) lezării cilindrilor frontali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 77 “Oglinda” este caracteristică blănii căpriorului în perioada de:

A) vară;

B) toamnă;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 78 Precizaţi care din cele trei specii, cerb comun, cerb lopătar şi căprior este mai pretenţioasă cu privire la calitatea hranei?

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 79 În ce perioadă a anului se mai pot împerechea femelele de căprior rămase nefecundate în perioada iulie-august?

A) în lunile septembrie – octombrie;

B) în lunile octombrie – noiembrie;

C) în lunile noiembrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 80 Câţi iezi fată de obicei o femelă de căprior?

A) unul;

B) doi;

C) trei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 81 La cât timp de la fătare iedul de căprior se poate ridica în picioare?

A) imediat;

B) la 3-4 ore de la fătare;

C) după câteva zile de la fătare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 82 Cum se prezintă comportamentul social la căpriorul mascul?

A) este solitar de primăvara până toamna şi se grupează pe timpul iernii;

B) cei tineri trăiesc în grupuri iar cei bătrâni solitari;

C) toţi masculii trăiesc solitari tot timpul vieţii, numai femelele se grupează.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 83 Prin ce se caracterizează comportamentul de hrănire al căpriorului?

A) este foarte pretenţios în alegerea hranei, nu paşte la rând, ci alege speciile;

B) nu este pretenţios în alegerea hranei şi consumă orice vegetaţie;

C) preferă să roadă lujerii speciilor foioase ca şi capra domestică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 84 Vara, blana căpriorului are culoarea:

A) cenuşie;

B) roşcată;

C) brună.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 85 Activitatea căpriorului are caracter preponderent:

A) diurn;

B) crepuscular;

C) crepuscular şi auroral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 86 În anumite regiuni, denumirea de «ţap roşu» se foloseşte popular pentru:

A) masculii de capră neagră de culoare roşcată;

B) masculul căpriorului;

C) masculul de capră neagră în timpul verii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 87 Noţiunea de “ oglindă” defineşte:

A) suprafaţa de apă pe care se odihneşte vânatul de baltă;

B) pata de culoare albă, din jurul anusului la femela de căprior sau penele secundare de pe aripile raţelor;

C) umbra lăsată de raţe şi gâşte, pe suprafaţa apei, la lăsarea serii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 88 Care din următoarele specii nu au vezică biliară?

A) cerbul comun;

B) căpriorul;

C) mistreţul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 89 Raportul normal între sexe la căprior este considerat:

A) 1:1;

B) 1:2;

C) 1:3.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 90 Greutatea căpriorului la apogeu este în medie de:

A) 15 kg;

B) 30 kg;

C) 50 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 91 La care dintre speciile de cervide este cea mai mica diferenţă de greutate între mascul si femelă:

A) cerb comun;

B) cerb lopătar;

C) căprior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 92 Care din următoarele specii de cervide nu se scaldă niciodată pentru deparazitare şi răcorirea corpului?

A) cerbul comun;

B) cerbul lopătar;

C) căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 93 Perioada de gestaţie la căprioară durează în mod obişnuit:

A) 9 luni;

B) 5 luni;

C) 4 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 94 În care zonă geografică a ţării se întâlnesc cele mai mari efective de “căprior de câmp” (care trăieşte toată viaţa în afara pădurii)?

A) Câmpia de Vest;

B) Câmpia Română;

C) Podişul Dobrogei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 95 Ritualul de împerechere la căprior poartă denumirea de:

A) boncănit;

B) rotit;

C) alergat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 96 Glasul masculului de căprior poartă denumirea de:

A) brăhnit;

B) behăit;

C) boncănit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 97 Care din următoarele categorii reprezintă exemplare de selecţie la specia căprior, deşi au o dezvoltare corporală normală?

A) suliţarii de un an;

B) furcarii de doi ani;

C) căpriorii adulţi care au ajuns la apogeu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 98 Cornul de cărprior dezvoltat normal are:

A) două ramuri;

B) trei ramuri;

C) patru ramuri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 99 Căderea coarnelor la femela de capră neagră are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 100 Căderea coarnelor la masculul de capră neagră are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 101 Împerecherea la capră neagră se desfăşoară în perioada:

A) octombrie – noiembrie;

B) iulie – august;

C) august – septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 102 Aprecierea vârstei caprei negre împuşcate se poate face:

A) după numărul inelelor anuale de pe coarne, la care se adaugă cifra 1;

B) după lungimea coarnelor, la care se adaugă lungimea cepilor osoşi;

C) după grosimea coarnelor, la care se adaugă grosimea cepilor osoşi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 103 La masculul de capră neagră, curbura la vârf a coarnelor este de circa:

A) 120º;

B) 140º;

C) 180º.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 104 La femela de capră neagră curbura la vîrf a coarnelor este de circa:

A) 90º;

B) 120 - 140º;

C) 180º.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 105 La capră neagră coarnele cresc până la:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) sfârşitul vieţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 106 La capră neagră coarnele cresc pe:

A) cilindrii frontali;

B) cepi osoşi;

C) prelungiri ale oaselor temporale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 107 Biotopul favorabil caprei negre este reprezentat de:

A) limita altitudinală superioară a pădurii şi golul alpin;

B) pădurile întinse de foioase şi răşinoase din zona de munte;

C) exclusiv pe păşunile şi în stâncăriile din zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 108 Longevitatea caprei negre este de:

A) 5 – 10 ani;

B) 10 – 12 ani;

C) 15 -20 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 109 Comportamentul caracteristic femelei caprei negre este traiul:

A) exclusiv solitar;

B) în ciopor;

C) cu perechea.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 110 Prădătorii cei mai importanţi ai caprei negre sunt:

A) ursul şi mistreţul;

B) şacalul şi vulpea;

C) lupul şi râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 111 Dimorfismul sexual la capră neagră este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 112 La capra neagră „cornetele” reprezintă:

A) formaţiuni cornoase ce cresc din pielea capului şi îmbracă cepii osoşi;

B) o continuare a craniului;

C) cilindri frontali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 113 Urma caprei negre este:

A) alungită, iar pintenii se imprimă doar în fugă;

B) alungită, iar pintenii se imprimă totdeauna;

C) lăţită, iar pintenii nu se imprimă de obicei.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 114 “Oglinda” este vizibilă la blana caprei negre în perioada de:

A) vară;

B) toamnă;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 115 Care este culoarea caprei negre în perioada de vară?

A) brună închis;

B) neagră;

C) maroniu – gălbuie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 116 Care este culoarea caprei negre în perioada de iarnă?

A) brună închis;

B) neagră;

C) gălbuie – cenuşie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 117 Cele mai dezvoltate simţuri la capra neagră sunt:

A) auzul şi văzul;

B) auzul şi mirosul;

C) mirosul şi văzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 118 Cum se prezintă comportamentul social al caprei negre?

A) duce în general viaţă de grup;

B) se grupează numai în perioada împerecherii;

C) nu se grupează după maturizare, trăind izolat fiecare individ.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 119 La capra neagră coarnele sunt specifice:

A) doar masculilor;

B) doar femelelor batrâne;

C) ambelor sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 120 Greutatea masculului de capră neagră este, de regulă, de:

A) 15-20 kg;

B) 20-30 kg;

C) 30-45 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 121 Longevitatea caprei negre este apreciată la circa:

A) 10 - 15 ani;

B) 15 – 20 ani;

C) 20 - 30 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 122 Capra neagră are activitate preponderent:

A) diurnă;

B) aurorală şi crepusculară;

C) nocturnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 123 În cea mai mare parte din an, ţapii de capră neagră, bătrâni, trăiesc:

A) solitari, cu excepţia perioadei de împerechere când vin la ciopoare;

B) în ciopoare compuse din ţapi şi capre cu iezi şi tineret;

C) în grup familial, compus împreună cu capra şi iedul său.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 124 Hrana caprei negre este constituită preponderent din:

A) licheni, graminee, lujeri şi muguri de foioase;

B) lujeri şi muguri din specii de stejar;

C) muşchi, lujeri de larice şi tisă, grâu, orz şi ovăz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 125 După cel de-al doilea război mondial efectivele de capră neagră în România erau prezente în:

A) Carpaţii Orientali;

B) Carpaţii Meridionali;

C) Carpaţii Occidentali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 126 În România efective de capră neagră se găsesc în prezent în:

A) Carpatii Meridionali, Occidentali şi Orientali;

B) doar în Carpaţii Orientali si Meridionali;

C) doar în Carpaţii Merdional şi Occidentali.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 127 Factorul determinant pentru un biotop favorabil caprei negre în Romînia, este:

A) altitudinea;

B) prezenţa stâncăriilor greu accesibile;

C) sursa de hrană naturală de bună calitate.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 128 Căderea coarnelor la muflon are loc în perioada:

A) octombrie – decembrie;

B) iulie – august;

C) niciodată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 129 Împerecherea la muflon se desfăşoară în perioada:

A) octombrie - decembrie;

B) martie – aprilie;

C) mai – iulie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 130 Aprecierea vârstei muflonului împuşcat se poate face:

A) după numărul inelelor anuale de pe coarne;

B) după lungimea coarnelor;

C) după grosimea coarnelor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 131 La masculul de muflon coarnele sunt:

A) lungi şi spiralate;

B) scurte şi îndreptate spre spate;

C) lungi şi îndreptate în sus.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 132 La femela de muflon coarnele sunt:

A) lungi şi spiralate;

B) scurte şi îndreptate spre spate;

C) lungi şi îndreptate în sus.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 133 La muflon coarnele cresc până la:

A) 5 ani;

B) 10 ani;

C) sfârşitul vieţii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 134 La muflon coarnele cresc pe:

A) cilindrii frontali;

B) cepi osoşi;

C) prelungiri ale oaselor temporale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 135 Simţurile dezvoltate ale muflonului sunt:

A) doar auzul şi văzul;

B) doar auzul şi mirosul;

C) auzul, văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 136 Activitatea muflonului are caracter preponderent:

A) diurn;

B) auroral;

C) crepuscular şi nocturn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 137 Dimorfismul sexual la muflon este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 138 Femela de muflon ajunge la maturitate sexuală la vârsta de:

A) 1 an;

B) 1,5 ani;

C) 2 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 139 La muflon, mărimea coarnelor reprezintă:

A) adaptare la condiţiile de mediu;

B) malformaţie a craniului;

C) caracter sexual secundar.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 140 Ce este cilindrul frontal?

A) anomalie rar întâlnită la capra neagră;

B) partea din craniu pe care creşte cornul la cervide;

C) interiorul vârfului tevii la armele cu ţevi lise.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 141 Dintre speciile de interes cinegetic, din familia Cervidae fac parte:

A) cerbul comun, cerbul lopătar şi capra neagră;

B) cerbul lopătar, capra neagră şi căpriorul;

C) cerbul comun, cerbul lopătar şi căpriorul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 142 Dintre cele trei simţuri, miros, auz şi văz, care este cel mai redus în cazul mistreţului?

A) mirosul;

B) auzul;

C) văzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 143 Simţurile mai dezvoltate ale mistreţului sunt:

A) auzul şi văzul;

B) mirosul şi auzul;

C) văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 144

Care din imaginile de mai jos reprezintă urma tipar, la mers liniştit, a mistreţului?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 145 Care urme tipar sunt mai mari la mistreţ?

A) urmele tipar ale membrelor anterioare;

B) urmele tipar ale membrelor posterioare;

C) nu există deosebiri de mărime între urme.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 146 Există deosebiri între mărimea urmelor mistreţului şi mărimea urmelor porcului domestic?

A) da, la mistreţ, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;

B) da, la porcul domestic, mărimea urmelor membrelor anterioare este mai mare decât mărimea urmelor membrelor posterioare;

C) nu există deosebiri între mărimea urmelor celor două specii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 147 În România, biotopul favorabil mistreţului este reprezentat de:

A) pădurile de răşinoase;

B) pădurile întinse de foioase;

C) stepa.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 148 Formarea cârdurilor de mistreţi se realizează în luna:

A) martie;

B) august;

C) noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 149 Activitatea mistreţului în căutarea hranei are caracter preponderent:

A) auroral;

B) nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 150 Prin ce se manifestă dimorfismul sexual la mistreţul cu vârsta peste doi ani?

A) culoarea părului;

B) forma corpului şi mărimea colţilor armă;

C) lungimea corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 151 Hrana mistreţului este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 152 La ce vârstă ating dimensiunile maxime colţii mistreţului?

A) la 4 - 6 ani;

B) la 7 - 10 ani;

C) la 15 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 153 La ce vârstă încep să se tocească colţii armă ai mistreţului mascul?

A) la 12 – 14 luni;

B) la 16 – 18 luni;

C) la 20 – 22 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 154 La mistreţ, colţii armă sunt reprezentață de:

A) o malformaţie a maxilarului inferior;

B) caninii de pe maxilarul inferior;

C) caninii de pe maxilarului superior.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 155 Colţii ascuţitori ai mistreţului cresc pe:

A) maxilarul inferior;

B) maxilarul superior;

C) ambele maxilare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 156 Împerecherea mistreţului se desfăşoară de regulă în perioada:

A) iulie – august;

B) august – septembrie;

C) octombrie – decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 157 Aprecierea vârstei mistreţului împuşcat, cu vârsta sub doi ani şi jumătate, se poate face:

A) după dentiţie;

B) după mărimea copitelor;

C) după colţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 158 Aprecierea vârstei mistreţului mascul împuşcat, cu vârsta mai mare de doi ani şi jumătate, se poate face:

A) după greutate;

B) după mărimea copitelor;

C) după colţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 159 Longevitatea mistreţului este de:

A) 4-5 ani;

B) 7-8 ani;

C) peste 10 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 160 Gestaţia la mistreţ este de:

A) 10 săptămâni;

B) 14 săptămâni;

C) 16-17 săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 161 Vierii solitari se alătură ciurdelor pe perioada:

A) martie-aprilie;

B) august-septembrie;

C) octombrie-ianuarie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 162 La ce vârstă atinge mistreţul în condiţii normale maturitatea sexuală?

A) în al doilea an de viaţă;

B) în primul an de viaţă;

C) la vârsta de trei ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 163 Cât timp durează gestaţia la femelele de mistreţ?

A) între 90 şi 100 zile;

B) între 140 si 150 zile;

C) între 115 – 120 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 164 Omul poate fi atacat de mistreţ în următoarele situaţii:

A) când mistreţul este rănit;

B) când mistreţul este deranjat la locurile de hrănire;

C) când mistreţul este deranjat la locurile de odihnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 165 Cum se deosebeşte cel mai uşor urma mistreţului de cea de cerb comun?

A) după formă;

B) după mărime;

C) după imprimarea laterală a pintenilor, la mistreţ.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 166 Ciurda de mistreţi este condusă de:

A) perechea conducătoare;

B) vierul cel mai bătrân;

C) scroafa cea mai în vârstă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 167 Greutatea vierilor de mistreţ poate depăşi în mod excepţional:

A) 200 kg;

B) 300 kg;

C) 400 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 168 Mistreţii se scaldă cu plăcere în:

A) ape curate stătătoare;

B) ape curate curgătoare;

C) mocirlă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 169 Dintre cele trei specii, urs, lup şi râs, precizaţi care afectează cel mai puternic efectivele de mistreţ:

A) ursul;

B) lupul;

C) râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 170 Fenomenul de homocromie se manifestă la purceii de mistreţ prin:

A) dungi longitudinale pe blană, mai deschise la culoare;

B) dungi transversale pe blană, mai închise la culoare;

C) pete pe blană, mai deschise la culoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 171 Care dintre speciile de mai jos se pot încrucişa şi pot da naştere la pui viabili?

A) mistreţul cu porcul domestic;

B) vulpea cu câinele domestic;

C) iepurele de câmp cu iepurele de casă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 172 Câte specii de urs există în libertate în România?

A) o specie;

B) două specii;

C) trei specii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 173 Activitatea ursului are caracter preponderent:

A) auroral;

B) nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 174 Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care sunt mai dezvoltate la urs:

A) miros şi auz;

B) auz şi văz;

C) văz şi miros.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 175 Dintre cele trei simţuri miros, auz şi văz, precizaţi care este mai slab dezvoltat la urs:

A) miros;

B) auz;

C) văz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 176 Biotopul favorabil ursului este reprezentat de:

A) pădurile de mare întindere, din zona de dealuri înalte şi munte;

B) pădurile de mică întindere, din zona de câmpie, cu surse de hrană;

C) stâncăriile din golul alpin.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 177 Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

A) doar sănătoase;

B) doar slabe, bolnave, rănite;

C) sănătoase, slabe, bolnave, rănite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 178 Ursul vânează pentru a se hrăni următoarele animale:

A) doar sălbatice;

B) doar domestice;

C) sălbatice şi domestice

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 179 Dimorfismul sexual la urs este:

A) mediu pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 180

Care din imaginile de mai jos reprezintă urma pârtie a ursului?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 181 Cum se prezintă comportamentul de hrănire al ursului?

A) este omnivor dar în hrana lui predomină elementele vegetale.

B) este omnivor dar în hrana lui predomină elemente de origine animală.

C) este carnivor dar în lipsa cărnii consumă şi produse vegetale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 182 Ursul obişnuieşte să pască iarbă?

A) da, primăvara şi toamna;

B) nu, pentru că dentiţia lui nu este adaptată hrănirii prin păşunat.

C) nu, pentru că este omnivor şi consumă doar fructe, seminţe şi uneori carne.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 183 Urma tipar a ursului se aseamănă ca formă cu urma:

A) câinelui enot;

B) lupului;

C) viezurelui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 184 Longevitatea ursului este de circa:

A) 13 – 15 ani;

B) 16 – 19 ani;

C) peste 20 de ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 185 La ce vârstă atinge ursoaica maturitatea sexuală?

A) la vârsta de doi ani;

B) la vârsta de trei ani;

C) la vârsta de patru ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 186 Cât durează gestaţia la femela de urs?

A) între şapte şi opt luni;

B) între zece şi unsprezece luni;

C) între cinci si şase luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 187 Puii de urs cântăresc la naştere:

A) 400-500 gr;

B) 1-2 kg;

C) cca 3-3.5 kg.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 188 Câţi pui fată de regulă femela de urs?

A) 2 pui;

B) 1 pui;

C) 3 pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 189 La ce vârstă devin independenţi puii de urs?

A) la 8 – 9 luni (sfârşitul primei toamne din viaţa lor);

B) după ce încep să vadă şi pot să se deplaseze singuri;

C) la 1,5 -2 ani când ursoaica se împerechează din nou.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 190 Care este perioada de împerechere la urs?

A) mai – iunie;

B) august – septembrie;

C) septembrie – octombrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 191 Ursul îşi amenajează pentru odihna de iarnă:

A) vizuină;

B) bârlog;

C) culcuş.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 192 Împerecherea la urs are loc de regulă în lunile:

A) februarie-martie;

B) mai-iunie;

C) iulie-august.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 193 Ursoaica fată, de regulă:

A) în fiecare an;

B) din doi în doi ani;

C) din trei în trei ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 194 În hrana naturală a ursului predomină?

A) fructele şi seminţele;

B) carnea;

C) iarba şi furnicile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 195 Lupii atacă omul ?

A) niciodată;

B) doar în cazuri de excepţie, unele exemplare rănite, imobilizate în capcane ori altfel strâmtorate încât să nu poată evită confruntarea cu omul;

C) doar iarna când sunt reuniţi în haite numeroase şi flămânde.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 196 Lupul mascul ajută femela la hrănirea puilor?

A) nu;

B) da;

C) numai în mod excepţional.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 197 Hăita de lupi este condusă de:

A) masculul dominant;

B) femela cea mai în vârstă;

C) perechea conducătoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 198 Gestaţia lupoaicei durează:

A) 9 săptămâni;

B) 36 săptămâni;

C) 8-9 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 199 Simţurile mai dezvoltate ale lupului sunt:

A) gust şi văz;

B) miros şi auz;

C) văz şi pipăit.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 200 Lupul este un carnivor cu o greutate de:

A) 10 – 15 kg – excepţional mai mult;

B) 15 – 20 kg – excepţional mai mult;

C) 25 – 50 kg – excepţional mai mult.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 201 În România, biotopul favorabil al lupului este reprezentat de:

A) terenurile agricole din zona de câmpie;

B) pădurile din zona de dealuri şi munte;

C) golul alpin.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 202 Care este condiţia prioritară în alegerea locului în care lupoaica fată?

A) să fie apărat de intemperii şi de insolaţie;

B) să fie îndepărtat de localităţi şi activitatea factorului antropic;

C) să aibă în apropiere apă de băut pentru pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 203 Sub ce formă este oferită carnea puilor de lup de către părinţi?

A) proaspătă;

B) semidigerată, prin regurgitare;

C) premărunţită prin masticare de către lupoaică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 204 Până la ce viteză maximă poate ajunge lupul când aleargă după pradă?

A) până la 55 – 60 km/h;

B) până la 40 - 45 km/h;

C) până la 75 – 85 km/h.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 205 Regimul alimentar al lupului este:

A) specializat, întrucât lupul vânează numai mamifere mari;

B) specializat întrucât lupul vânează numai mamifere mici;

C) variat întrucât lupul consumă animale mari şi mici cât şi fructe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 206 Cât timp rezistă nemâncat lupul?

A) rezistă şi o săptămână, dar când ajunge la pradă mănâncă 10-15 kg;

B) rezistă doar 1-2 zile întrucât nu poate mânca mult odată;

C) rezistă şi 3 săptămâni dacă a mâncat o cantitate mare de hrană.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 207 Activitatea lupului, în căutarea hranei, are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 208 Dimorfismul sexual la lup este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) pronunţat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 209 Dintre speciile de animale, oaie, cerb comun şi câine, lupul preferă carnea de:

A) oaie;

B) cerb comun;

C) câine.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 210 Pentru a se hrăni, lupul vânează:

A) doar animale sănătoase;

B) doar animale slabe, bolnave, rănite;

C) animale sănătoase, slabe, bolnave, rănite;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 211 Hrana de origine animală a lupului constă în:

A) doar animale pe care le vânează;

B) animale pe care le vânează şi cadavre de animale;

C) doar cadavre de animale.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 212 Urma-tipar a lupului se deosebeşte uşor de cea de câine de talie mare, prin:

A) mărime;

B) forma eliptică, mai alungită;

C) imprimarea mai depărtată a unghiilor de la degetele mediane.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 213 Urma-pârtie a lupului se deosebeşte de cea a unui câine de talie mare, prin:

A) dispunerea rectilinie a urmelor;

B) dispunerea în zig-zag a urmelor;

C) pasul evident mai mare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 214 Fenomenul de canibalism se manifestă la specia lup?

A) nu;

B) da, lupii răniţi sau bătrâni sunt sfâşiaţi şi devoraţi de semenii lor.

C) da, între părinţi şi pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 215

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 216 Urma lupului se aseamănă mai mult ca formă si mărime cu urma:

A) câinelui de talie mare;

B) bursucului;

C) pisicii sălbatice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 217 Longevitatea lupului este de circa:

A) 7 – 9 ani;

B) 10 – 12 ani;

C) 15 – 20 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 218 Sub aspectul comportamentului social, lupul trăieşte:

A) preponderent în grup familial;

B) preponderent solitar;

C) în perechi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 219 Intr-o haită de lupi se împerechează într-un ciclu de reproducere:

A) femela dominant cu masculul dominant;

B) toate femelele mature sexual cu masculul dominant;

C) toate exemplarele mature sexual.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 220 Urmaşii rezultaţi din încrucişarea lupului cu câinele domestic sunt:

A) fertili;

B) sterili;

C) nu se încucişează.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 221 Câţi pui fată femela râsului?

A) 5 - 6 sau chiar mai multi;

B) 2 – 4;

C) 1.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 222 La ce vârstă devin independenţi puii de râs?

A) la câteva zile după ce încep să vadă şi pot să meargă;

B) la 9 luni;

C) la doi ani când sunt abandonaţi de mama lor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 223 Râşii trăiesc:

A) în haită;

B) în grup familial;

C) solitar, exceptând femela cu pui sub un an.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 224 Împerecherea la râşi are loc în lunile:

A) decembrie-ianuarie;

B) februarie-martie;

C) iulie-august.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 225 Râsul prezintă gheare:

A) retractile;

B) neretractile;

C) semiretractile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 226 Biotopul favorabil râsului este reprezentat de:

A) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;

B) păduri de mare întindere, liniştite, din zona de deal şi munte;

C) zonele împădurite, din apropierea aşezărilor omeneşti.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 227 Râsul se caţără în arbori ?

A) nu, indiferent de situaţie;

B) da, pentru odihnă, apărare sau atac asupra prăzii;

C) da, doar pentru odihnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 228 Activitatea râsului are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 229 Dimorfismul sexual la râs este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) pronunţat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 230 Hrana râsului este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) vegetală;

C) animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 231 Simţurile dezvoltate ale râsului sunt:

A) numai auzul;

B) numai mirosul;

C) auzul, văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 232

Ce specie de interes cinegetic este prezentată în imaginea de mai jos:

A) pisică sălbatică;

B) râs;

C) jder de piatră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 233 După formă, urma râsului se aseamănă cu urma:

A) câinelui;

B) jderului;

C) pisicii sălbatice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 234 Pentru a se hrăni, râsul vânează:

A) numai animale de talie mare;

B) numai animale de talie mică;

C) animale de talie mare şi animale de talie mică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 235 Râsul se hrăneşte cu:

A) exclusiv animale pe care le vânează;

B) animale pe care le vânează şi uneori cu cadavre de animale;

C) exclusiv cadavre de animale;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 236 Longevitatea râsului este de aproximativ:

A) 18 ani;

B) 10 ani;

C) 5 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 237 În ce perioadă a anului are loc împerecherea la pisica sălbatică ?

A) în lunile februarie-martie;

B) în lunile aprilie-mai;

C) în lunile noiembrie- decembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 238 Cât durează gestaţia la pisica sălbatică?

A) şapte săptămâni;

B) nouă săptămâni şi jumătate;

C) cinci săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 239 Motanul sălbatic participă la creşterea puilor?

A) nu.

B) da, când puii au depăşit 30-40 zile.

C) da, în situaţia în care pisica mamă moare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 240 Câţi pui fată, de regulă, pisica sălbatică ?

A) 1 – 2;

B) 2 – 4;

C) 6 -8.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 241 Sub aspectul comportamentului social, masculul de pisic[ sălbatică trăieşte:

A) exclusiv solitar;

B) în familie;

C) individual, masculul stă cu femela numai în timpul împerecherii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 242 Care este principalul duşman al pisicii sălbatice în zona de munte?

A) lupul;

B) râsul;

C) ursul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 243 La ce vârstă devin independenţi puii de pisică sălbatică?

A) la vârsta de 3 săptămâni;

B) la vârsta de 5-6 săptămâni;

C) la vârsta de 3 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 244 Din ce este constituită hrana de bază a pisicii sălbatice?

A) fazani şi iepuri;

B) şoareci şi păsări;

C) insecte, broaşte, şopârle.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 245 Hrana pisicii sălbatice este de origine:

A) animală;

B) vegetală;

C) vegetală şi animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 246 Activitatea pisicii sălbatice are caracter preponderent:

A) crepuscular şi nocturn;

B) auroral şi diurn;

C) diurn şi crepuscular.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 247 Pisica sălbatică are coada:

A) groasă, boantă, cu inele de culoare închisă;

B) groasă cu inele de culoare albă;

C) subţire cu un colorit uniform maroniu.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 248

Ce specie din fauna României este reprezentată în imagine?

A) pisică domestică;

B) pisică sălbatică;

C) râs.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 249 Noţiunea de dimorfism sexual defineşte:

A) raportul între sexe;

B) deosebirea morfologic evidentă între mascul şi femelă;

C) incapacitatea femelei de a avea progenituri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 250 Ce înţelegeţi prin «perioada de rut» la animale?

A) perioada de împerechere;

B) perioada de fătare;

C) perioada de năpârlire.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.A - MAMIFERE MARI

Întrebarea Nº 251 Care din următoarele specii poate atinge cea mai mare greutate:

A) pisica sălbatică;

B) dihorul ;

C) jderul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 252 Biotopul favorabil iepurelui de vizuină îl reprezintă:

A) terenurile uscate, calde, în pantă, cu vegetaţie arbustivă;

B) malurile apelor unde îşi sapă galerii;

C) păduri întinse de foioase

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 253 Iepurele de vizuină trăieşte:

A) în colonii;

B) solitar;

C) în familii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 254 Împerecherea vulpii are loc în perioada:

A) noiembrie-decembrie;

B) ianuarie – februarie;

C) martie-aprilie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 255 Gestaţia vulpii este de:

A) aproximativ 4-5 săptămâni;

B) aproximativ 7-8 săptămâni;

C) aproximativ 10-11 săptămâni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 256 Vulpea năpârleşte:

A) numai primăvara;

B) numai toamna;

C) atât primăvara cât şi toamna.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 257 Vulpea fată, de regulă:

A) 1-2 pui;

B) 4-5 pui;

C) 7-8 pui;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 258 Cât timp sunt alăptaţi puii de vulpe?

A) timp de 3-4 luni;

B) timp de 6 luni;

C) timp de 8 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 259 Sporul anual la vulpe, la vârsta maturităţii este:

A) între 50% şi 100%;

B) între 100% şi 150%;

C) peste 200%.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 260 Hrana vulpii este de natură:

A) exclusiv animală;

B) animală şi vegetală;

C) exclusiv vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 261 Pentru creşterea puilor şi pentru odihnă, vulpea amenajează sau foloseşte:

A) scorburi de arbori bătrâni;

B) vizuini în pământ;

C) culcuşuri din frunze şi crengi la nivelul solului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 262 Simţurile cele mai dezvoltate ale vulpii sunt:

A) văzul şi pipăitul;

B) auzul şi mirosul;

C) mirosul şi pipăitul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 263 Vulpile mature trăiesc în perioada de toamnă:

A) în familii;

B) în perechi;

C) individual.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 264 Longevitatea vulpii este de:

A) 5 – 7 ani;

B) 10 – 12 ani;

C) 18 – 20 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 265 Activitatea vulpii are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 266 Cum procedează vulpea cu pui, dacă se simte ameninţată?

A) îi mută în altă vizuină;

B) apară puii şi vizuina;

C) fuge abandonând puii şi părăsindu-şi vizuina.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 267 Urma-pârtie a vulpii este dispusă:

A) rectiliniu;

B) uşor în zig-zag;

C) evident în zig-zag.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 268 Vulpea marchează teritoriul prin:

A) depozite de fecale, dar pe limita teritoriului;

B) urinare şi depunerea fecalelor pe ridicături şi alte locuri vizibile;

C) gropi săpate în apropierea vizuinilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 269 Hrana de bază a vulpii o constituie:

A) iepurii şi fazanii;

B) fazanii şi potârnichile;

C) rozătoarele mici.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 270 Vulpea naşte o singură dată pe an, câte:

A) 2-3 pui;

B) 4-5 pui;

C) 8-10 pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 271 Longevitatea şacalului este de:

A) 12 – 14 ani;

B) 6 – 8 ani;

C) 20-22 ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 272 Hrana şacalului este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 273 Sub aspectul comportamentului social, şacalul este:

A) un animal sociabil;

B) este sociabil doar în perioada de reproducere;

C) este sociabil doar în perioada creşterii puilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 274 Precizaţi care din următoarele specii are talia cea mai mare:

A) vulpea;

B) şacalul;

C) câinele enot.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 275 Activitatea câinelui enot are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 276 Hrana câinelui enot este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 277 Biotopul preferat de câinele enot este reprezentat de:

A) pădurile întinse din zona de deal;

B) pădurile întinse din zona de munte;

C) pădurile din apropierea apelor şi stufărişurile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 278 Activitatea viezurelui are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 279 Hrana viezurelui este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 280 Biotopul preferat al viezurelui este reprezentat de:

A) pădurile de foioase de deal şi câmpie;

B) terenurile cu apa freatică aproape de suprafaţă;

C) pădurile de răşinoase.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 281 Comportamentul viezurelui în timpul iernii este caracterizat de:

A) căutarea hranei în pădure;

B) somnul de iarnă;

C) căutarea hranei în stufărişuri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 282 Femela de viezure fată, de regulă, în luna:

A) februarie;

B) martie;

C) aprilie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 283 Câţi pui fată femela viezurelui?

A) 3-5;

B) 1-2;

C) 6-8.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 284 Ce este caracteristic în comportamentul de hrănire al viezurelui?

A) are dentiţie de carnivor se hrăneşte ca un omnivor;

B) este exclusiv carnivor;

C) este exclusiv ierbivor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 285 Ce este caracteristic în procesul de reproducere al viezurelui?

A) are două perioade de împerechere pe an;

B) în gestaţia femelei există o perioadă de latenţă;

C) femela fată doar din doi în doi ani.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 286 Viezurele îşi amenajează pentru odihnă:

A) vizuină;

B) bârlog;

C) culcuş.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 287 Care dintre următoarele mamifere de interes vânătoresc prezintă picioarele anterioare adaptate vizibil pentru săpat vizuini:

A) vulpea şi şacalul;

B) câinele enot şi jderul de copac;

C) viezurele şi jderul de piatră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 288 Viezurele mai este cunoscut sub denumirea de:

A) câine – jder;

B) bursuc cu barbă;

C) bursuc.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 289 Culoarea predominantă a blănii de viezure este:

A) brună;

B) cenuşie;

C) gălbui-roşcată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 290 Se poate aprecia vârsta viezurelui împuşcat?

A) da, după culoarea care se deschide cu vârsta;

B) da, după tocirea dentiţiei;

C) foarte dificil, după starea de îngrăşare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 291 Biotopul favorabil vidrei este reprezentat de:

A) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;

B) apele curgătoare şi stătătoare şi zonele limitrofe;

C) pădurile de mare întindere, situate în zona de deal.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 292 Activitatea vidrei are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 293 Dimorfismul sexual la vidră este:

A) pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) slab pronunţat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 294 Hrana vidrei este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) vegetală;

C) animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 295

Care din imaginea alăturată reprezintă vidra?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 296 Caracteristica urmei tipar a vidrei este:

A) imprimarea a patru degete;

B) imprimarea membranei interdigitale care uneşte degetele;

C) imprimarea pintenului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 297 Biotopul favorabil nurcii este reprezentat de:

A) pădurile de mică întindere situate în zona de câmpie;

B) împrejurimile apelor curgătoare şi stătătoare;

C) pădurile de mare întindere, liniştite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 298 Activitatea nurcii are caracter preponderent:

A) auroral;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 299 Hrana nurcii este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) vegetală;

C) animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 300 Hrana jderilor este de natură:

A) exclusiv animală;

B) exclusiv vegetală;

C) animală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 301 Activitatea jderilor are caracter preponderent:

A) diurn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) auroral şi diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 302

Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de piatră?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 303

Care din imaginea alăturată reprezintă jderul de copac?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 304 Biotopul jderului de copac este reprezentat de:

A) pădurile bătrâne de mare întindere;

B) zona de stepă;

C) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 305 Biotopul jderului de piatră este reprezentat de:

A) pădurile bătrâne de mare întindere;

B) zona de stepă;

C) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 306 Biotopul dihorului comun este reprezentat de:

A) pădurile bătrâne de mare întindere;

B) zona de stepă;

C) terenurile din apropierea aşezărilor omeneşti.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 307 Hrana dihorului comun este de natură:

A) exclusiv animală;

B) exclusiv vegetală;

C) animală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 308 Deosebirea între jderul de copac şi cel de piatră se face cel mai uşor după:

A) lungimea cozii;

B) culoarea generala a corpului;

C) forma şi culoarea petei de pe piept.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 309 Jderii prezintă gheare retractile?

A) da;

B) nu;

C) numai jderii de copac.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 310 Jderul de piatră se mai numeşte:

A) câine-jder;

B) jder de scorbură;

C) beică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 311 Simţurile iepurelui de câmp, mai dezvoltate, sunt:

A) auzul şi văzul;

B) auzul şi mirosul;

C) văzul şi mirosul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 312 Simţul iepurelui de câmp, mai redus, este reprezentat de:

A) miros;

B) auz;

C) văz.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 313 În România, biotopul favorabil iepurelui de câmp este reprezentat de:

A) pădurile de răşinoase;

B) trupuri mici de pădure, alternând cu culturi agricole;

C) zona alpină.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 314 Activitatea iepurelui de câmp în căutarea hranei are caracter:

A) auroral;

B) nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 315 Dimorfismul sexual la iepurele de câmp este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 316 Hrana iepurelui de câmp este de origine:

A) animală şi vegetală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 317 Gestaţia la iepurele de câmp este de circa:

A) 42 – 43 zile;

B) 50 – 52 zile;

C) 58 – 60 zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 318 Prădătorii cei mai importanţi ai iepurelui de câmp sunt:

A) şacalul, vulpea şi câinii hoinari;

B) râsul, şacalul şi lupul;

C) şacalul, mistreţul şi râsul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 319 Care este metoda practică de stabilire a vârstei iepurelui?

A) după culoarea părului;

B) după proeminenţa osoasă de pe piciorul anterior;

C) după mărimea corporală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 320 Care este vârsta la care iepurele de câmp ajunge la maturitate sexuală?

A) 4-5 luni;

B) 7-8 luni;

C) 10-11 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 321 Cum arată şi cum se comportă puii de iepure de câmp la fătare?

A) au corpul acoperit cu păr, ochii deschişi şi sunt vioi;

B) sunt lipsiţi de păr, ochii închişi şi nu se deplasează în prima săptămână;

C) au corpul acoperit parţial cu păr, ochii închişi şi sunt vioi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 322 Care este perioada de împerechere a iepurelui de câmp?

A) din ianuarie până în august;

B) din aprilie până în mai;

C) din martie până în iunie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 323 Iepurele de câmp vieţuieşte:

A) singuratic;

B) în grupuri familiale;

C) în cupluri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 324 Arealul iepurelui de câmp se circumscrie:

A) doar zonelor de câmpie;

B) doar zonelor de câmpie şi de deal;

C) întregului spaţiu productiv cinegetic, din zonele de câmpie, deal şi munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 325 Iepuroaicele de câmp fată:

A) o dată pe an;

B) de 3-4 ori pe an;

C) de 4-5 ori pe an.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 326 Femela iepurelui de câmp fată de regulă un număr de:

A) 2-4 pui;

B) 6-7 pui;

C) 8-10 pui.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 327 La care specie de interes cinegetic urmele membrelor posterioare se imprimă în faţa urmelor membrelor anterioare, când animalul fuge?

A) căprior;

B) vulpe;

C) iepure de câmp.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 328 Sub aspectul comportamentului social, marmota trăieşte:

A) singuratică;

B) în perechi;

C) în colonii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 329 În perioada de iarnă, marmota:

A) hibernează;

B) este activă, pe seama proviziilor strânse în vizuină;

C) este activă şi se hrăneşte în zilele însorite, când iese afară pentru micţiune.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 330 Hermelina se deosebeşte de nevăstuică vara, prin faptul că prezintă:

A) coloraţie roşcată-cafenie;

B) pată alburie pe abdomen;

C) coloraţie neagră a vârfului cozii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 331 Iarna, de la distanţă, nevăstuica poate fi deosebită de hermelină?

A) nu;

B) da, după culoare;

C) da, după mărimea corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 332

Care din imaginea alăturată reprezintă hermelina?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 333 Hârciogul trăieşte, de regulă, în:

A) câmpul agricol cultivat;

B) tufişuri şi crânguri;

C) zăvoaie, stufărişuri şi plauri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 334 Hârciogul se adăposteşte în:

A) platforme plutitoare amenajate pe apă;

B) vizuini săpate aproximativ orizontal în diguri şi maluri;

C) vizuini verticale săpate în câmp deschis.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 335 Care este elementul morfologic caracteristic cozii castorului?

A) este turtită dorso-ventral lipsită de păr;

B) este turtită dorso-ventral acoperită de păr;

C) este turtită bilateral acoperită cu păr.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 336 Care este elementul morfologic caracteristic membrelor castorului?

A) prezintă membrană interdigitală la toate membrele;

B) prezintă membrană interdigitală la membrele anterioare;

C) prezintă membrană interdigitală la membrele posterioare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 337 Castorul îşi amenajează adăpostul în:

A) malurile cursurilor de apă;

B) scorburile arborilor aflaţi pe marginea cursurilor de apa;

C) în terenuri aflate în afara zonei inundabile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 338 În România castorul este prezent în:

A) râurile Olt şi Mureş şi afluenţii acestora;

B) Delta Dunării;

C) nu trăieşte în libertate.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 339 Bizamul este un animal:

A) acvatic;

B) terestru;

C) semiacvatic.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 340 Hrana bizamului este:

A) exclusiv animală;

B) vegetală şi animală;

C) exclusiv vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.B MAMIFERE MICI

Întrebarea Nº 341 Care din următoarele specii prezintă membrană interdigitală?

A) viezurele;

B) lapinul;

C) bizamul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 342 Păsările, oaspeţi de vară în România, cuibăresc:

A) în România;

B) în ţările nordice;

C) în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 343 Păsările, oaspeţi de iarnă în România, cuibăresc:

A) în România;

B) în ţările nordice;

C) în ţările sudice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 344 Remigele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

A) menţin directia;

B) zboară;

C) păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 345 Rectricele reprezintă penele cu ajutorul cărora păsările:

A) menţin direcţia;

B) zboară;

C) păstrează temperatura corpului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 346 Tectricele păsărilor servesc pentru:

A) menţinerea direcţiei;

B) acoperirea aripilor;

C) formarea “oglinzii”.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 347 Sacii aerieni, aflaţi în legătură directă cu plămânii păsărilor, servesc în principal pentru:

A) izolare termică a organelor interne;

B) plutire mai uşoară în timpul zborului;

C) mărirea capacităţii de respiraţie a plămânilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 348 Păsările din speciile de interes cinegetic au:

A) 5 degete;

B) 4 degete;

C) 3 degete.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 349 Poartă denumirea de sarsele următoarele specii de raţe sălbatice:

A) raţa mică şi raţa cârâitoare;

B) raţa moţată şi raţa cu ciuf;

C) raţa mare şi raţa pestriţă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 350 La raţa mare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 351 La raţa mare, năpârlirea se produce:

A) la ambele sexe deodată;

B) mai întâi la femele şi apoi la masculi;

C) mai întâi la masculi şi apoi la femele.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 352 La raţa mare ”oglinda” este:

A) galbenă;

B) albă;

C) albastru-violetă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 353 Raţa mare este, de regulă, specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 354 Hrana raţei mari este de origine:

A) exclusiv vegetală;

B) exclusiv animală;

C) animală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 355

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 356 La raţa cârâitoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 357 Raţa cârâitoare este specie:

A) exclusiv sedentară;

B) oaspete de vară;

C) sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 358 La raţa cârâitoare ”oglinda” este:

A) slab pronuţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) asemănătoare ca formă şi culori la ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 359

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cârâitoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 360 La raţa mică dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 361 La raţa mică ”oglinda” este:

A) slab pronunţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) colorată identic la mascul şi la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 362

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa mică?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 363 Raţa mică este specie:

A) de pasaj şi oaspete de iarnă;

B) sedentara;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 364 La raţa fluierătoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 365

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa fluierătoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 366 La raţa suliţar dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 367 Raţa suliţar este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 368

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa suliţar?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 369 La raţa lingurar dimorfismul sexual este :

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 370 La raţa lingurar ”oglinda” este:

A) slab pronuţată la femele;

B) inexistentă la mascul;

C) colorată identic la mascul si la femelă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 371 Raţa lingurar este specie:

A) de pasaj şi oaspete de vară;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 372

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa lingurar?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 373 La raţa cu cap castaniu dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 374

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap castaniu?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 375 La raţa moţată dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 376

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa moţată?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 377 La raţa pestriţă dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 378

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa pestriţă?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 379 Raţa pestriţă este specie:

A) oaspete de vară şi pasaj;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 380 Raţa sunătoare este specie:

A) sedentară şi oaspete de vară;

B) de pasaj şi oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 381 La raţa sunătoare dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 382

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa sunătoare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 383 Raţa cu cap negru este specie:

A) exclusiv sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 384 La raţa cu cap negru dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 385

Care din imaginile de mai jos reprezintă raţa cu cap negru?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 386 La gâsca de vară dimorfismul sexual este:

A) slab pronunţat;

B) pronunţat;

C) puternic pronuntat.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 387 Gâsca de vară este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori monogamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 388 Gâsca prezintă ca adaptare pentru înot:

A) membrană interdigitală;

B) lobi digitali;

C) degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 389 Care este cea mai mare gâscă sălbatică întâlnită în România?

A) gâsca de vară;

B) gâsca de semănătură;

C) gârliţa mare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 390 Gâsca de vară este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj şi oaspete de vară;

C) oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 391 La gâsca de vară năpârlirea începe în luna:

A) aprilie;

B) iunie;

C) septembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 392

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de vară?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 393 Gâsca de semănătură este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 394

Care din imaginile de mai jos reprezintă gâsca de semănătură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 395 Gârliţa mare este specie:

A) sedentară;

B) de pasaj şi oaspete de iarna;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 396 Care este deosebirea între gârliţa mare şi gârliţa mică:

A) petele negre de pe burtă la gârliţa mare;

B) ciocul mai gălbui la gârliţa mică;

C) pata albă de pe frunte extinsă până deasupra ochiului şi un cerc galben în jurul ochiului la gârliţa mică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 397

Care din imaginile de mai jos reprezintă gârliţa mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 398 Găinuşa de baltă este specie:

A) sedentară;

B) sedentară şi oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 399

Care din imaginile de mai jos reprezintă cormoranul mare?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 400 Becaţina comună este specie:

A) de pasaj;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 401

Care din imaginile de mai jos reprezintă becaţina comună?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 402 Sitarul de pădure este specie:

A) de pasaj şi oaspete de vară;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 403

Care din imaginile de mai jos reprezintă sitarul de pădure?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 404 Cocârlia de câmp este specie:

A) oaspete de vara şi de pasaj;

B) oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 405

Care din imaginile de mai jos reprezintă ciocârlia de câmp?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 406

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de iarnă (cocoşarul)?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 407 Sturzul de iarnă (cocoşarul) este specie:

A) de pasaj;

B) oaspete de iarnă şi sedentară;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 408

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul de vâsc?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 409

Care din imaginile de mai jos reprezintă sturzul viilor?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 410 Porumbelul gulerat este specie:

A) eratică;

B) oaspete de vară şi de pasaj;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 411

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul gulerat?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 412 Porumbelul de scorbură este specie:

A) eratică;

B) oaspete de vara si de pasaj;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 413

Care din imaginile de mai jos reprezintă porumbelul de scorbură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 414 Porumbelul gulerat se mai numeşte:

A) porumbel popesc;

B) porumbel de scorbură;

C) porumbel de stâncă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 415 Porumbelul de scorbură se mai numeşte:

A) porumbel popesc;

B) porumbel gulerat;

C) golumb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 416 Porumbelul gulerat îşi amenajează cuibul în:

A) arbori, situaţi în crânguri şi păduri;

B) arbori izolaţi;

C) poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 417 Porumbeii sălbatici sunt specii:

A) sedentare;

B) migratoare;

C) eratice.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 418 Turturica este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 419

Care din imaginile de mai jos reprezintă turturica?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 420 Guguştiucul este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 421

Care din imaginile de mai jos reprezintă guguştiucul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 422 Cioara grivă este specie:

A) oaspete de iarnă;

B) oaspete de vară;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 423

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara grivă?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 424 În România, cioara de semănătură este specie:

A) exclusiv oaspete de iarnă;

B) exclusiv oaspete de vară;

C) sedentară şi oaspete de iarnă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 425

Care din imaginile de mai jos reprezintă cioara de semănătură?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 426 Gaiţa este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 427

Care din imaginile de mai jos reprezintă gaiţa?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 428 Coţofana este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 429 Prepeliţa are ciocul:

A) scurt;

B) mediu;

C) lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 430 Sitarul are ciocul:

A) scurt;

B) mediu;

C) lung.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 431 Raţa lingurar are ciocul:

A) drept;

B) încovoiat;

C) turtit dorso-ventral.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 432 Lişiţa prezintă ca adaptare pentru înot:

A) membrană interdigitală;

B) lobi digitali;

C) degete lungi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 433 Găinuşa de baltă are penajul:

A) negru complet;

B) negru mat cu o pată albă pe frunte;

C) negru cu o pată roşie pe frunte şi pene albe la aripi şi coadă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 434 Ierunca trăieşte în:

A) fâneţe umede, lunci mlăştinoase, terenuri inundate etc.;

B) dealuri xerofite, cu ierburi ţepoase şi mărăcini;

C) arborete din zona de dealuri înalte şi munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 435 Ierunca este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 436 Ierunca cuibăreşte în:

A) cuiburi sumar amenajate pe sol;

B) cuiburi construite din crenguţe şi paie pe ramuri;

C) cuiburi amenajate în scorburi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 437 Sturzii cuibăresc în cuiburi amenajate:

A) pe ramuri;

B) în scorburi, crăpături din ziduri, cuiburile altor păsări etc.;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 438 Graurul este specie:

A) migratoare, oaspete de vară;

B) migratoare, oaspete de iarnă;

C) sedentară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 439 Graurul trăieşte, în afara perioadei de cuibărit, în:

A) familii;

B) stoluri familiale mici;

C) stoluri mari.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 440 Ciorile grive cuibăresc:

A) în colonii;

B) în cuiburi izolate, amplasate în arbori înalţi;

C) în poduri de clădiri părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 441 Cioara de semănătură cuibăreşte:

A) în colonii, situate de obicei în arborete rare şi liziere înalte;

B) în cuiburi izolate amplasate în stufărişuri;

C) în podurile clădirilor părăsite.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 442 Stăncuţa este pasăre:

A) granivoră;

B) carnivoră;

C) omnivoră.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 443 Gaiţa este o specie care vieţuieşte, preponderent, în:

A) păduri;

B) vii şi livezi;

C) parcuri şi grădini din localităţi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 444 Stăncuţa este specie:

A) sedentară;

B) oaspete de iarnă;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 445

Care din imaginile de mai jos reprezintă stăncuţa?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 446

Care din imaginile de mai jos reprezintă nagâţul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 447

Care din imaginile de mai jos reprezintă corbul?

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 448 Hrana cormoranului mare este compusă din:

A) plante acvatice, seminţe acvatice, melci, larve şi peşti;

B) plante acvatice, cereale, seminţe, melci, peşti;

C) exclusiv din peşte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 449 Cormoranul mare cloceşte:

A) solitar;

B) în familii;

C) în colonii.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 450 Biotopul favorabil al fazanului este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;

B) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

C) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 451 Fazanul este specie:

A) autohtonă;

B) alohtonă;

C) migratoare.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 452 Vârsta cocoşului de fazan se poate aprecia după:

A) lungimea penelor din coadă;

B) forma şi mărimea ciocului;

C) mărimea şi forma pintenilor.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 453 Activitatea fazanului are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 454 Dimorfismul sexual la fazan este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 455 Constituirea “haremurilor” la fazan are loc:

A) primăvara, devreme;

B) vara;

C) tot timpul anului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 456 Fazanul este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 457 Hrana fazanului este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 458

Care din imaginile de mai jos reprezintă femela de fazan:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 459 Urma tipar a fazanului se aseamănă ca formă cu urma de:

A) cocoş de munte;

B) raţă;

C) potârniche.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 460 Câte ponte depune, de regulă, făzăniţa în cursul unui an?

A) 1;

B) 3;

C) 5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 461 Diferenţierea între cocoşii de fazan mai mici de un an şi cei mai mari de un an se face după:

A) forma şi mărimea pintenilor;

B) lungimea ciocului;

C) forma capului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 462 Simţurile cele mai dezvoltate ale fazanului sunt:

A) mirosul şi văzul;

B) văzul şi auzul;

C) mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 463 Fidelitatea fazanului mascul faţă de locul unde a crescut este:

A) puternic pronunţată;

B) pronunţată;

C) puţin pronunţată;

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 464 Care este vârsta maturităţii sexuale a fazanului?

A) 5-6 luni;

B) 10 luni;

C) 16 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 465 Unde îşi face făzăniţa cuibul?

A) în arbori înalţi, rămuroşi, cu coronamentul bogat;

B) în arbuşti deşi de preferinţă amplasaţi în interiorul pădurii;

C) pe sol, într-o adâncitură căptuşită cu iarbă şi pene.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 466 Câte ouă depune, în medie, făzăniţa în cuib?

A) 10 – 12;

B) 4 - 6;

C) 2 - 4.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 467 Cât durează incubaţia la fazan?

A) 24 de zile;

B) 36 de zile;

C) 48 de zile.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 468 La fazan, clocirea o face :

A) femela;

B) femela ajutată de mascul;

C) masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 469 La fazan, creşterea puilor o face :

A) femela;

B) femela ajutată de mascul;

C) masculul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 470 Fazanul negru (tenebrosus) reprezintă:

A) varietate a fazanului comun cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de albastru şi verde pe cap, gât şi spate;

B) subspecie a fazanului comun cu penajul de culoare cenuşie cu nuanţe de verde-metalic;

C) specie de fazan cu penajul de culoare neagră cu nuanţe de roşu-închis şi guler alb.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 471 Biotopul favorabil potârnichii este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase şi foioase;

B) câmpii şi coline cu tufişuri şi culturi agricole diverse;

C) terenuri agricole cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 472 Arealul potârnichii, în România, este:

A) din zona de câmpie până în golul alpin;

B) doar în zonele de câmpie;

C) doar în zonele de câmpie şi deal.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 473 Nuanţa generală a potârnichii este:

A) cenuşie;

B) ruginie;

C) ruginie – marmorată.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 474 Masculii de potârniche se deosebesc de femele prin:

A) pata brună sub formă de potcoavă de pe piept este mai evidentă;

B) dungile gălbui de pe penele aripilor care sunt atât longitudinale, cât şi transversale;

C) coada vizibil mai lungă a masculului.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 475 La potârniche cloceşte:

A) numai femela;

B) numai masculul;

C) ambele sexe.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 476 Câte ponte depune, în mod normal, o potârniche într-un an:

A) o singură pontă;

B) două ponte;

C) 3-4 ponte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 477 Activitatea potârnichii are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 478 Dimorfismul sexual la potârniche este:

A) slab pronunţat;

B) puternic pronunţat;

C) inexistent.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 479

Care din imaginile de mai jos reprezintă masculul de potârniche:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 480 Potârnichea este specie:

A) poligamă;

B) monogamă;

C) rareori poligamă.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 481 Hrana potârnichii este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 482 Urma tipar a potârnichii se aseamănă cu urma de:

A) cocoş de munte;

B) raţă;

C) fazan.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 483 Hrana puilor de potârniche, în primele două săptămâni de viaţă este preponderent:

A) vegetală;

B) animală;

C) minerală şi vegetală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 484 Simţurile cele mai dezvoltate la potârniche sunt:

A) mirosul şi văzul;

B) văzul şi auzul;

C) mirosul şi auzul.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 485 Fidelitatea potârnichii faţă de locul de trai este:

A) pronunţată;

B) puţin pronunţată;

C) nu este fidela locului de trai.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 486 Potârnichea este o specie

A) sedentară;

B) migratoare;

C) oaspete de vară.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 487 Potârnichea îşi face cuibul:

A) în arbori;

B) în scorburile arborilor bătrâni;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 488 Care este vârsta maturităţii sexuale a potârnichii?

A) 5-6 luni;

B) 10 luni;

C) 14 luni.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 489 În perioada de iarnă potârnichea trăieşte astfel:

A) individual;

B) în perechi;

C) în stoluri.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 490 Hrana prepeliţei este de origine:

A) vegetală şi animală;

B) exclusiv vegetală;

C) exclusiv animală.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 491

Care din imaginile de mai jos reprezintă prepeliţa:

A) A;

B) B;

C) C.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 492 Prepeliţa este specie:

A) migratoare;

B) sedentară;

C) eratică.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 493 Prepeliţa îşi face cuibul:

A) în arbori;

B) în scorburile arborilor bătrâni;

C) pe sol.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 494 Câte ponte depune prepeliţa în cursul unui an?

A) 1-2;

B) 3-4;

C) 4-5.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 495 Biotopul favorabil prepeliţei este reprezentat de:

A) câmpii, fâneţe, culturi agricole, mirişti;

B) păduri întinse din zona de deal;

C) păduri situate în zona de munte.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 496 Migraţia catre Africa a prepeliţei are loc preponderent în luna:

A) iulie;

B) septembrie;

C) noiembrie.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 497 Activitatea prepeliţei are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 498 În România, prepeliţa trăieşte pe perioada de iarnă astfel:

A) în perechi;

B) în stoluri;

C) nu rămâne peste iarnă în România.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 499 Prepeliţa mai poartă denumirea populară de:

A) cocoşar;

B) găinuşă;

C) pitpalac.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 500 În România, biotopul favorabil cocoşului de munte este reprezentat de:

A) pădurile întinse de răşinoase ;

B) trupurile mici de pădure alternând cu terenuri agricole divers cultivate;

C) terenuri agricole din zona de munte cultivate cu monoculturi.

BIOLOGIA SPECIILOR DE FAUNĂ CINEGETICĂ

SUBCAPITOLUL 1.C PĂSĂRI

Întrebarea Nº 501 Activitatea cocoşului de munte are caracter preponderent:

A) auroral şi nocturn;

B) crepuscular şi nocturn;

C) diurn.

Toate răspunsurile - Set de întrebări şi răspunsuri privind examenul de vânător